miercuri, 27 ianuarie 2010

Iaşi: Marius Manole:„În teatru adevărul şi sinceritatea contează“

Marius Manole are o energie debordantă şi joacă într-un ritm halucinant, aproape zilnic, pe scenele din toată ţara. „Eu trăiesc din actorie. Joc în fiecare seară, pe diferite scene din ţară şi sper să mai pot să fac lucrul ăsta până pe la 35-40 de ani. Îmi place să experimentez alte trupe, alţi regizori, alt public”, spune artistul.

Pentru prima dată însă a urcat pe scenă în clasa I, când a debutat la Cercul de Teatru din cadrul Casei Pionerilor din Iaşi. „Am ştiut încă din clasa I că vreau să mă fac actor. Nu mai reţin exact ce roluri jucam, dar îmi amintesc că la un moment dat într-o piesă eram cocoş”, povesteşte artistul. În numai câţiva ani a ajuns să facă figuraţie la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, lăsând uneori şcoala pe locul doi.

„Lipseam de la şcoală pentru a juca la Teatrul Naţional. La un moment dat părinţii mei nu sperau să mai termin nici liceul şi nici nu se gândeau că voi absolvi o facultate”, spune actorul. Pentru a-şi urma visul, Marius Manole a dat admitere, în anul 1997 la Academia de Arte „George Enescu” Iaşi - Secţia Actorie. Cu toate că a plecat din oraş în 2001, imediat după absolvirea facultăţii, artistul consideră că şcoala de teatru de aici l-a ajutat să fie un actor mai bun. „Am învăţat foarte multe lucruri de la profesorii mei. Noi, studenţii la actorie din Iaşi, în comparaţie cu cei din Bucureşti, aveam mai mult timp pentru studiu”, este de părere Marius Manole.

A jucat în zeci
de spectacole
După facultate a lucrat la Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focşani şi din 2001 până în 2004 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila. „La un teatru mai mic oamenii sunt nevoiţi să lucreze mai mult împreună. A fost foarte frumos şi un an chiar am locuit în Teatrul de la Brăila”, povesteşte artistul. În anul 2004 a lăsat provincia pentru Bucureşti şi s-a angajat la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”.

Cu toate că se numără printre cei mai premiaţi actori ai tinerei generaţii, Marius Manole vorbeşte cu modestie despre succesele pe care le-a avut până acum cu spectacolele jucate. Până la 30 de ani a dat viaţă la zeci de personaje, printre care şi „Puck” în „Visul unei nopţi de vară”, „Sharik”, „Sharikov” în „Inimă de câine”, „Soldatul” în „Povestea Soldatului”, „Romeo” în „Romeo şi Julieta”, „Paulie” în „Drept ca o linie”. Pentru ultimul dintre roluri a obţinut şi marele premiu la „Festivalul de Teatru IMAGINE 2002” şi a fost nominalizat, în 2003, la premiile UNITER. De asemenea, a jucat pe aceeaşi scenă cu actorii Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Tania Popa, Marius Bodochi, Monica Davidescu ş.a.

„După un spectacol, cea mai mare răsplată pentru mine este drumul de la teatru spre casă, când am capul gol de gânduri şi sufletul gol, dar în acelaşi timp plin. Şi merg şi simt cea mai mare mulţumire”, povesteşte actorul.

A cochetat şi cu filmul, dar consideră că teatrul rămâne marea sa dragoste. „Eu şi filmul ne urâm reciproc. Oricum, cred că fiecare om ajunge unde trebuie, iar lucrurile vin dacă le meriţi. Pentru mine teatrul înseamnă cel mai sincer lucru pe care l-am făcut. Consider că în teatru adevărul şi sinceritatea contează cel mai mult”, este de părere Marius Manole.
Profil

Născut: 4 octombrie 1978, Iaşi

Educaţie: în 2001 a absolvit Academia de Arte „George Enescu” Iaşi - Secţia Actorie

Experienţă: de opt ani este actor profesionist

Familie: necăsătorit
Întrebări şi răspunsuri:

Care credeţi că este principalul atu al unui tânăr actor?

Munca este principalul atu al unui actor. Trebuie să munceşti şi să fii dispus să renunţi la foarte multe lucruri.

Aveţi vreun rol preferat?

Nu. Am interpretat toate rolurile cu aceeaşi seriozitate şi am jucat tot ce mi s-a dat. Cred că de acum am să încep să fac o selecţie a rolurilor care mă interesează şi sper să fiu mai eficient.
Ce-i place

Actorului îi place să gătească pentru prieteni şi să doarmă. De asemenea,
îi place teatrul şi să călătorească.
Ce nu-i place

Marius Manole spune că nu-i place să fie minţit. Actorul nu suportă bârfele şi nici neseriozitatea. „Nu îmi place nici să fac excese, în special când vine vorba de ţigări sau alcool”, mai spune artistul.

Cătălina Cocoloş Luni 20 iul 2009 adevarul iasi

Un comentariu:

  1. Consider că în teatru adevărul şi sinceritatea contează cel mai mult”, este de părere Marius Manole. Considera foarte bine :D

    RăspundețiȘtergere